De cand tu nu mai esti,

Cascade de lacrimi curg din sufletul meu pustiu,

Si doare atat de mult ca-i vinetiu,

Dar tu tot nu mai esti.

De cand tu nu mai  esti,

Nici cozonacul nu mai are gust,

Iar mirosul de brad mi-aduce aminte

Iar.. ca tu nu mai esti.

De cand tu nu mai  esti,

Nici zambetul nu-l pot schita,

Si viata parca a ramas in urma,

Pentru ca tu nu mai esti.

De cand tu nu mai  esti,

Nici sarbatoarea, sarbatoare  nu mai e,

Colindele sunt triste si n-am curaj

Sa-ti spun, ca-mi pare rau … ca nu mai esti.

]]> http://kilergirl.wordpress.com/2011/12/30/de-cand-tu-nu-mai-esti/feed/ 0 kilergirl candle_light_iv_by_gwenyn-d35nobg http://kilergirl.wordpress.com/2011/12/10/de-a-baba-oarba/ http://kilergirl.wordpress.com/2011/12/10/de-a-baba-oarba/#comments Sat, 10 Dec 2011 22:53:43 +0000 Sorina http://kilergirl.wordpress.com/?p=215 ]]>

Te privesc,

Iubitule! Muscandu-mi buzele,

Jos pe podea in miros de lalele,

Arzand de nerabdare sa…

 Imi sfidezi indat` dorintele.

Se-apropie incet

Catre surasul tau, – Sarutul meu,-

Arogant si nebunesc asemeni unui zeu,

Ravnind placeri,

Trezind al frumusetii apogeu.

Amurguri inghetate

Se ivesc, cand ma cuprinzi

De mijloc si pretinzi

Un joc glisant aproape ca un dans-

De-a baba oarba.

E liniste

Si totusi, fulgi in cascada

Bat in geam, Ca muzica la mica noastra escapada,

Sub razele lunii suntem doar doua

Siluete sub arcada.

Plutesti printre nuferi trandafirii

Si ciripit murmurat de privighetoare,

Cea mai stridenta si fermecatoare,

Ce-as da sa imi surazi, fecioara, in  noaptea de Florii!

Cu ochi de cerb si aripi pale,

Cu gene lungi si negru arabesc,

In asteptarea zestrei de petale,

Printre lampioane si umbre,

Un nufar printre nuferi ce-nfloresc…

Te-astept sa vii, la frumusetea ta sunt nesupus,

S-aprinzi in mine ganduri sumbre,

Mireasa la apus.

Ploua cu amintiri razvratite de iulie,

Cu valuri in spume de pe taramuri turcesti.

Ploua cu tristete si cuvinte nespuse,

In ceas de indolenta la triviale vesti.

Ploua cu descantec si patima,

Cu mirosuri orientale si ritmuri arabesti.

Ploua cu litere violet mici si ascutite,

Cu vocale ca vibratii istovite, cascadoricesti.

Ploua cu freamate si soapte de amor

Peste asternut de frunze, visuri regasesti.

Ploua cu petale de iasomie peste trupurile firave,

Cu buzele dulci, dansul ploii sarbatoresti.

Ploua cu artificii amagitoare si colorate,

Ca stelele pe cer atunci cand daruiesti.

De-o saptamana ploua.

A play, with sad lights and fog,

As Centerpiece: a life in awe,
A simple life or maybe a complicated one,
A fairy tale that sounds like  mourning,
Or maybe a unbridled comedy
From all four cardinal points.

This special setting
With shadows, tears, and joy,

For a discouraged apprentice,
Who stands in fear of the stunt.

An illustrated life in miniature,
To forget the passion, the maze and the hate,
It’s my life, it’s yours, and the life of all  drowned souls,
The life of the  hearts in mourning, and of the deep-rooted masks.
You recognize yourself, creature of the night?
Bent, sad from the hard life,
Reviewers analyze you from the bank
While your soul is about to be overturn.

The curtain drops inconsolable at dusk,
When the petals fall, the moon arises like a breeze.

The end.

Iarta-ma Doamne

ca uit sa iti multumesc

pentru fiecare rasarit de soare

care il vad alaturi de Tine,

Pentru cerul albastru turcoaz

care imi insenineaza inima,

si pentru pulberea de stele

ce imi lumineaza noaptea…

Mugurii cauta caldura razelor de soare,

Bucurandu-se de primavara.

Indreptati spre tine

Iti zambesc, laudandu-te.

Fiecare picatura de roua,

Ce se prelinge pe petalele pline de iertare

Te lauda prin perfectiunea lor.

Fiecare stea

Ce straluceste necontenit

Sub cerul vast,

Te preamareste.

Fiecare Psalm

E ca o rugaciune,

O cantare nemarginita,

Spre lauda Ta.

Iarta-ma Doamne

Ca nu stiu a-ti canta!

Un psalm de lauda

In asteptarea ta.

Nu ma uita

Dimineata albastra,

La marginea primaverii

Ca pe un vals intr-o glastra.

Nu ma uita papadie,

Nici tu soare,

Ce-mi tresaltai in ochi cand eram vie.

Nu ma uita

Singuratate,

Pajisti de stele,

Ce-mi oglindeati seninatate.

Nu ma uita

Noapte de vara

Tu joc strengar,

Dar funerar de odinioara.

Nu ma uita

Floare de crin

Ce-ti ascunzi umbra

In albul farin.

Nu ma uita

Perdea de caldura,

Stergar ancorat la  vatra,

Manunchi de vise in miniatura.

Nu ma uita

Mireasma de loboda,

Ca-ntinerirea ielelor

Cu gura sloboda.

Ciorchine de strugure

Trecut trandafiriu,

Nu te uita

Ca azi n-o sa mai fiu.

Tacere fara grai

Nu ma uita,

In lacrima cortegiului,

Doar o minune m-ar insenina.

Nu te-am uitat.

O piesa de teatru, cu lumini triste si ceata,

In centru o  viata ravasita,

O viata simpla sau poate una vasta.

Un basm feeric ce suna a jale,

Sau o comedie neinfranta

Din toate cele patru puncte cardinale.

Acest decor special amenajat,

Cu umbre, lacrimi, bucurii.

Pentru-n artist incepator, descurajat.

Ce are frica de cascadorii.

O viata exemplificata in miniatura

Sa uiti de patimire, labirinte si ura,

E viata mea, a ta, si-a sufletelor innecate

A inimilor in dolii, si-a mastilor-nradacinate.

Te recunosti creatie nocturna?

Incovoiat, mahnit de-al vietii greu,

Te-analizeaza cronicii din separeu

In timp ce sufletul ti se deturna.

Cortina se lasa in amurg nemangaiata,

Cand cad petale, se-nalta luna adiata.

S-a sfarsit.

V-ati impletit frumusetea

Sa va-nalte mai sus de ceruri,

Sa petreceti impreuna veacuri cuminti,

In dureri ce adie si minuni ce domnesc.

Imbracati in alb, intre ingeri,

Rostind cuvinte imparatesti,

Iubirea se scurge ca izvorul,

Facandu-si drum printre inimile noastre bantuite.

Ea – atat de gingasa, cu ochii ca doua giuvaiere,

El – surazand in locul lunii.

Impreuna au  cucerit cununa baladelor

Primind vesminte dantelate de argint.

Inconjurati de petale gratioase,

De zambete copilaresti, neprihanite,

Inimile voastre inalta Oda dragostei nesfarsite.

Oda incrustata-n flori si in zori.

Raze de lumina ce cuprind pamantul,

Scanteiati peste mireasma unei clipe!

Innobilati extazul  dragostei lor,

Ca un legamant intre doua strune!

Paradis diafan cu cranguri albastre,

Pretuieste-ti ramurile razand,

Deschideti ferestrele de soare

La auzul mladioasei ode.

Oda fermecata de zorii diminetii.

Mergand incet din poarta-n poarta

Purtam, strigand din suflet, tacerea noptilor de mai.

Cararile ma duc spre miazazi.  Inima-mi bate

O falsa melodie cu notele-nsirate…

Lacrimi trandafirii…

Pasesc in orisice moment din poarta-n poarta

Cu vesti imbatatoare de necaz.

Zadarnic soarele s-a dat dupa perdea

Inima mea sa pustiit … si inca sta sa cada…

Suspinul mi-a pierit, nadejdea nu cuteaza…

Sunt zdrobit.